Firmele ajung la Drupal din multe locuri: alt sistem de administrare a conținutului, un constructor de site-uri care și-a făcut treaba, o aplicație personalizată, o colecție de pagini statice, uneori un tabel și un folder de documente. Oricare ar fi punctul de plecare, grija e aceeași: ani de conținut, URL-uri pe care motoarele de căutare le cunosc și editori care au treabă mâine. Articolul explică cum mutăm conținutul în Drupal astfel încât tot ce contează să treacă mai departe, nimic valoros să nu se piardă și echipa să lucreze în continuare.
Mai întâi, un inventar al ceea ce există
Înainte să se mute ceva, trebuie să știm ce există. Exportăm sau parcurgem site-ul existent și producem o listă completă: fiecare pagină, articol, produs, fișier și imagine, cu URL-ul, tipul, limba, autorul, datele și relațiile lui cu alte elemente. Lista e de obicei mai lungă decât se aștepta oricine și include conținut la care nu s-a mai uitat nimeni de ani.
Inventarul conduce o discuție despre ce ar trebui să treacă. Nu totul merită. Paginile învechite, dublurile, ciornele nepublicate niciodată și conținutul pentru produse care nu mai există sunt candidate la arhivare, nu la migrare. Cele mai bune migrări sunt și o curățenie de conținut, iar inventarul e locul în care acea decizie se ia deliberat, nu implicit.
Maparea formei vechi pe cea nouă
Inima unei migrări e o mapare: pentru fiecare tip de conținut din sistemul vechi, ce devine în Drupal, câmp cu câmp. O postare de blog devine un articol, titlul ei la titlu, corpul la corp, categoriile la etichete, imaginea principală la câmpul de imagine, autorul la un cont de utilizator, data publicării păstrată. Un produs devine un produs, cu prețurile, specificațiile și imaginile aterizând în câmpurile care le țin.
Aici își merită modelarea conținutului banii. Pentru că Drupal stochează conținutul ca câmpuri structurate, maparea e precisă, repetabilă și testabilă. E și momentul să îmbunătățești structura: un câmp care era o etichetă liberă în sistemul vechi poate deveni o taxonomie adevărată; informații îngropate într-un corp de pagină pot fi extrase în propriul câmp. Conținutul ajunge adesea în Drupal mai bine organizat decât a plecat.
Migrare cu un pipeline, nu manual
Drupal include un cadru de migrare construit exact pentru această muncă. O migrare e definită ca un set de reguli: de unde vin datele sursă, cum se transformă fiecare câmp și unde ajunge. Regulile sunt cod, consemnat împreună cu site-ul, și pot fi rulate, verificate, corectate și rulate din nou de câte ori e nevoie. Contează, pentru că prima rulare nu e niciodată perfectă. O dată într-un format neașteptat, o problemă de codificare a caracterelor, o imagine legată în loc de încărcată: fiecare e găsită la o rulare de test, reparată în reguli, iar migrarea e rerulată de la zero.
Pentru că pipeline-ul e repetabil, site-ul live continuă să funcționeze până la comutare. Migrăm într-un mediu de staging, verificăm, rafinăm și rerulăm. În ziua lansării, o rulare finală preia tot ce s-a creat sau schimbat de la ultima, iar site-ul nou se deschide cu conținut complet la minut.
Păstrarea a ceea ce știu motoarele de căutare
Fiecare URL de pe site-ul vechi către care s-a făcut vreodată legătură sau care a fost indexat e un activ. O migrare care schimbă URL-urile fără să le redirecționeze aruncă acel activ. Tratăm harta URL-urilor ca parte a migrării: unde un URL poate rămâne la fel, rămâne; unde se schimbă, o redirecționare permanentă de la vechi la nou e creată automat ca parte a pipeline-ului. Motoarele de căutare urmează redirecționările și transferă poziția paginii vechi celei noi. Am descris mecanismul când am scris despre schimbarea URL-urilor fără pierderea traficului; o migrare e pur și simplu acea disciplină aplicată fiecărei pagini deodată.
Fișiere, imagini și formatare
Conținutul e mai mult decât text. Imaginile, documentele și media încorporată trebuie să se mute și ele, în biblioteca media a Drupal, cu textul alternativ păstrat unde exista și marcat unde nu exista. Textul din corp poartă formatare și linkuri interne care fac referire la structura vechiului site; rescriem acele linkuri să indice noile locații și curățăm formatarea ca să se potrivească formatelor de text ale site-ului nou. Aici acumulează migrările detalii mici, iar repetabilitatea pipeline-ului e ceea ce face acele detalii gestionabile: repari regula o dată, rerulezi, și fiecare instanță e corectată.
Editorii lucrează în continuare
O migrare nu e un îngheț de conținut. Editorii continuă să publice pe site-ul vechi până la comutare, iar rularea finală a migrării le aduce munca peste. În paralel, primesc acces la site-ul de staging ca să învețe noua interfață editorială cu propriul lor conținut în ea, un mediu de instruire mult mai bun decât datele de exemplu. Până în ziua lansării, echipa a folosit deja site-ul nou de săptămâni, iar comutarea e o schimbare de adresă, nu o schimbare de obiceiuri.
Verificarea înainte de comutare
Nu lansăm pe încredere. Se compară numerele: atâtea articole în sursă, atâtea în Drupal. Se citesc mostre una lângă alta. Se testează fiecare redirecționare. Se verifică căutarea pentru termenii pe care îi folosesc oamenii cu adevărat. Formularele, integrările și orice funcționalitate cu autentificare sunt exersate pe staging cu fluxuri reale. Lista de verificare dinaintea lansării rulează integral. Abia apoi domeniul indică spre site-ul nou, iar cel vechi rămâne disponibil, în privat, o perioadă după, în caz că trebuie verificat ceva față de el.
Dacă te gândești la o mutare pe Drupal și volumul de conținut existent e ce te face să eziți, exact acea parte are cele mai mature instrumente și cel mai previzibil proces. Spune-ne ce ai, și îți vom spune ce ar presupune mutarea.
